Maşinăria de scuipat toxine, formată pe linia Şcoala de la Băneasa-Anvers-Golden Blitz, uită însă să precizeze că e vorba de UN SINGUR APARTAMENT, situat ÎNTR-UN SINGUR BLOC, aflat pe bulevardul Dacia şi construit în perioada interbelică, cu o suprafaţă comparabilă cu a unui bloc-standard, de 10 etaje, înălţat în Epoca de Aur. Numai că blocul interbelic are de vreo zece ori mai puţine apartamente decât cele „made in RSR" (ce să-i faci, de asta taică-meu şi toată burghezo-moşierimea au umplut puşcăriile şi au săpat Canalul, că erau mai risipitori decât clasa muncitoare...) şi cere o izolare termică mult mai pretenţioasă. De aici şi preţul pe care doamna Udrea l-a luat cu copy-paste dintr-un raport pe care eu, şi nu altcineva, l-a pus la dispoziţie ministerului peste care „jupâneşte".

Că doamna Udrea are mari probleme cu istoria, am aflat-o de la preşedintele Norvegiei. Dar nu-mi imaginam că stă atât de prost şi la capitolul „fizică". Îi transmit pe această cale că mărimea fizică utilizată în calculul preţului reabilitării termice este SUPRAFAŢA. Care are ca unitate de măsură METRUL PĂTRAT, şi nu APARTAMENTUL. Iar dacă Eleva, pardon, Elena Udrea ar utiliza mărimea care trebuie, ar ieşi la socoteală că preţul reabilitării termice în Sectorul 1 este în aceeaşi plajă de cost cu cel din sectoarele 2 sau 3. D-na ministru pică şi testul la fizică, dar poate că-l va trece pe cel de educaţie fizică. De aceea, reiterez invitaţia de a veni la piaţă cu familia Chiliman, fără sepepişti şi camere TV. Să vedem care dintre noi are motive să execute sprint şi cross cu spatele la bucureşteni: „tâlharul" de mine sau „reformatoarea morală" Elena Udrea.

Off-topic: Sper că episodul cu bugetul Capitalei, jupuit de o majoritate ad-hoc în Consiliul General (PD-PSD-PRM-PNG), l-a trezit pe Sorin Oprescu din reveria „un singur buget, la Consiliul General, şi nu şapte /referendum la Sfântul Aşteaptă", moment de picoteală care l-a făcut pe onor primarul general să aplece capul către umărul Elenei Udrea. Ce dovezi mai vreţi că trebuie referendum urgent pe Legea Capitalei, domnule primar?!

Descentralizarea administrativă este cheia dezvoltării oricărei comunităţi. Bucureştiul nu face excepţie. Şi nu doar realitatea zilei de astăzi demonstrează această realitate, ci şi istoria.

Bucureştiul bucureştenilor

Bucureştiul a devenit „Micul Paris" în perioada interbelică, ca o consecinţă a introducerii în administrarea oraşului a principiului descentralizării, prin înfiinţarea primăriilor de sector.

„Legea pentru Organizarea Administraţiunii comunale a oraşului Bucureşti", în cele două forme ale sale, din 1926 şi 1929, stipula că municipiul este împărţit în patru sectoare („Galben", „Negru", „Albastru" şi „Verde"), cu personalitate juridică proprie. Sectoarele „au, fiecare, bugetul lor, pecep taxele, impozitele şi contribuţiunile de la locuitorii domiciliaţi pe teritoriul lor, suportă sarcinile aferente şi rezolvă toate chestiunile cu caracter local...". Adică, exact statutul şi competenţele pe care o primărie de sector le are şi în ziua de azi. Consecinţele practice ale acestei delegări de competenţe şi transfer de bugete:
      • Primăria generală şi-a concentrat activitatea şi resursele către marile proiecte de urbanism ale Capitalei, permiţând Bucureştiului să recupereze în ritm rapid decalajele de dezvoltare faţă de alte capitale europene. Atunci au fost sistematizate şi, în bună măsură, construite, marile artere ale oraşului (bulevardul Magheru, de exemplu). Atunci a apărut reţeaua modernă de transport în comun, extinsă în tot oraşul. Atunci au apărut marile reţele de infrastructură subterană (apă, canal, cabluri electrice şi telefonice).
      • Primăriile de sector au preluat problemele curente ale cetăţenilor şi administrarea „la detaliu" a cartierelor. Atunci, zone întinse din oraş care, în perioada antebelică, aveau statut şi aspect de mahalale sordide, au fost integrate şi la propriu în oraş. Maidanele au devenit parcuri, iar munţii de gunoaie de pe străzile secundare au dispărut. Atunci a crescut calitatea vieţii majorităţii covârşitoare a locuitorilor din perimetrul situat între zona centrală şi aşa-numitele comune suburbane, devenite, sub comunişti, cartiere muncitoreşti.

Atunci a devenit Bucureştiul un oraş frumos, deşi se dezvolta „neunitar", cum îi place Elenei Udrea să articuleze acuzator pe la televizor. Atunci au fost sistematizate şi (re)-construite cele mai multe cartiere de case frumoase cu care astăzi ne mândrim atâta, deşi sunt foarte „neunitare". Zona Icoanei nu seamănă cu zona Cotroceni-Panduri, dar ne plac amândouă aşa, „neunitare" cum sunt, nu?!

Sursă imagine

Bucureştiul Elenei. Lupescu, Udrea etc...

Centralizarea administrativă a Bucureştiului a fost impusă de puterea de stat atunci când România a fost guvernată de un regim cu apucături antidemocratice, în beneficiul unei grupări politico-financiare al cărei unic scop era jefuirea banului public - camarila lui Carol al II-lea.

Similitudinile dintre modul de operare al jefuitorilor Capitalei de atunci şi al celor de acum sunt frapante. Elena de atunci, precursoarea Elenei de azi, Carol şi camarila au început prin a introduce principiul centralizării bugetare la nivelul Capitalei, prin Regulamentul Financiar al Muncipiului Bucureşti din 1936, fapt care a generat cele mari „tunuri" financiare trase, în epocă, pe banii bucureşteanului. Trei ani mai târziu, dictatura carlistă a „rezolvat" şi problema politică: prin noua lege a Capitalei, primarul general era numit, şi nu ales, pe 6 ani, primarii de sector se transformau în „ajutoare de primar", delegaţi de primarul general, iar administraţia publică intra sub „tutela şi controlul" Ministerului de Interne.

Consecinţe:
     • Încetinirea până la blocare a marilor proiecte de urbanism şi de infrastructură ale Capitalei, în condiţiile unei creşteri constante de alocări bugetare - bani furaţi de camarilă.

     • Degradarea constantă - care avea să fie desăvârşită de război şi, mai apoi, de comunişti - a calităţii serviciilor publice oferite de administraţie bucureşteanului.

PS: Mărturisesc că majoritatea informaţiilor pe care le am despre Bucureştiul interbelic provin din poveştile părinţilor mei, ale socrilor şi ale prietenilor familiei. Îi mulţumesc, de aceea, d-lui Lucreţiu Tudoroiu (cunoscut în mediile pasionaţilor de istorie şi de cultură ca „anticarul liberal", proprietarul anticariatului I.C. Brătianu) pentru informaţiile exacte pe care mi le-a furnizat. Îi mulţumesc pentru toate demersurile sale de apărare, cu argumente de ordin cultural şi istori, a Bucureştiului în faţa agresiunii camarilei Elenei Udrea.

Ne exprimăm regretul că Sorin Oprescu a înţeles să răspundă apelurilor noastre privind declanşarea procedurilor de organizare a unui referendum local, prin care bucureştenii să se pronunţe dacă sunt sau nu de acord cu escrocheria legislativă a Elenei Udrea, cu asigurări publice că va declanşa referendumul „mai la vară", sau la „Sfântul Aşteaptă".

Însă vremea miştourilor ieftine a trecut.

Apreciem că dl. primar general Sorin Oprescu a irosit şi ultima şansă de a-şi proba buna-credinţă faţă de bucureşteni, prin refuzul său de a declanşa procedurile de organizare a referendumului pentru Bucureşti în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti de luni, 28 februarie 2011. Amânarea cu încă o lună a declanşării referendumului le oferă Elenei Udrea şi mafiei din spatele acesteia şansa de a trimite aşa-zisa „Lege a Capitalei" în dezbaterea Parlamentului dominat de clica PD, fără ca bucureştenii să poată folosi singura armă prin care ne pot sancţiona pe toţi: votul.

I-am cerut public primarului general Sorin Oprescu să rămână partenerul bucureştenilor. Din păcate, a ales să devină partenerul Elenei Udrea. Identitatea de viziune cu Elena Udrea privind viitorul Bucureştiului, exprimată public de primarul general prin sintagme de genul „să fie un buget, şi nu şapte", „să rămână primarii, dar să le luăm competenţele", devine complicitate tacită cu Elena Udrea în ignorarea voinţei cetăţenilor Capitalei.

În aceste condiţii, noi, reprezentanţii Alianţei de Centru-Dreapta PNL-PC Bucureşti, reuniţi în Consiliul de Conducere al Alianţei decidem declanşarea campaniei de strângere de semnături pentru susţinerea referendumului local privind schimbarea organizării administrative a Capitalei, începând cu săptămâna 7-13 martie 2011. Avem convingerea că decizia asupra viitorului Bucureştiului nu poate fi luată prin complicităţi financiare tacite între poli de putere şi grupuri de interese, ci doar, prin vot, de bucureştenii înşişi.

Co-preşedintele ACD PNL-PC,                          Co-preşedintele ACD PNL-PC,
ANDREI CHILIMAN                                                 CRISTIAN POPESCU-PIEDONE

@Marius Pui, 10/2/2011 14:26:19
"As vrea sa citesc o analiza pro si contra desfintarii sectoarelor din Bucuresti si nu doar vorbe. Se poate?"
Răspuns: Se poate. Şi o veţi citi în zilele următoare. Vă rog să ţineţi însă cont de faptul că ne aflăm într-un război politic; că acest demers de modificare a organizării administrative a Bucureştiului are în spate un interes exclusiv politic şi financiar, ascuns în spatele unor pseudo-argumente, şi nu un interes real de îmbunătăţire a calităţii actului administrativ.

@Nicu, 10/2/2011 17:45:48
"Eu sunt deacord cu aceasta lege, ea va eficientiza administratia publica locala, sectoarele nu vor disparea ci doar PRIMARII si CONSILIILE LOCALE, care fie vorba intre noi nu-si justifica banii. Intr-un cuvant mai putina birocratie mai multa eficienta deci SA VINA LEGEA CAPITALEI O ASTEPTAM."
Răspuns: Aveţi curajul să le spuneţi că „primarii şi consiliile locale nu-şi justifică banii" bucureştenilor din sectoarele 1 sau 2, cărora li se reabilitează termic locuinţele cu banii ăştia nejustificaţi?! Sau celor din sectoarele 3 şi 4, ale căror cartiere au încetat, de câţiva ani, să mai fie doar nişte biete ghetouri postcomuniste cu maidane deşertificate şi munţi de gunoi printre blocuri?! Dar bucureştenilor muşcaţi de câinii comunitari - problemă pe care, de un deceniu, o tot „rezolvă", pe sticla televizorului, în prime-time, nişte clănţăi care ocupă vremelnic scaunul de primar general - aveţi curajul să le ridicaţi în slăvi primăria generală?!

@Mereuta Mihai, 10/2/2011 7:14:55
"Reorganizarea adminstrativa nu se poate face ...pe picior. Specialistii in domeniu trebuie sa se pronunte si nu politicienii! Nu trebuie sa inventam apa calda....exista Berlinul...Praga...Parisul... Oricum sub presiunea campaniei electorale inceputa prematur nu vom lua decizia corecta."
Răspuns: Aveţi perfectă dreptate. Însă cea care presează pentru ca legea să intre în vigoare până la alegerile de la anul este Elena Udrea. Ştie că numai cu o astfel de împărţire a Bucureştiului, gruparea politico-financiară ale cărei interese le reprezintă îşi va mai păstra influenţa după un scrutin pe care-l vor pierde la scor.

@Ana, 9/2/2011 18:37:46
"Eu sunt de acord cu principiile care inteleg ca se regasesc in Legea Capitalei (nu am vazut inca ceva scris) si mi se pare firesc ca primarii de sector sa cheme la lupta, doar ei sunt cei care isi pierd influenta. Sunt curioasa daca apare comentariul acesta... ''
Răspuns: Iată că a apărut şi va primi şi un răspuns.
Să ştiţi că nu ne pierdem doar influenţa, cât o fi ea. Mai pierdem ceva ce personaje ca acelea pe care le susţineţi nu preţuiesc şi nu vor preţui niciodată: rezultatele unei munci de ani de zile. Fiindcă primăria de sector sau de oraş nu seamănă cu ceea ce faci prin Parlament, într-un fotoliu ministerial sau la Primăria Generală. Şi v-o spune unul care a fost în Parlament în două legislaturi. Şi nu la picoteala plăcută din scaunul de deputat, ci în conducerea Camerei. Ca primar de sector chiar munceşti, iar rezultatele muncii (sau nemuncii) tale se văd şi se simt mai al dracului decât în Parlament, la minister sau chiar la Primăria Generală. V-aţi întrebat de ce, în general, primarii de sector rămân pe loc, candidând tot la sectoare, iar primarii generali vor să rupă uşa şi să fugă la Cotroceni? Să fie oare pentru că, la sectoare, la „munca de jos", au succes oamenii mai aşezaţi, „constructorii", iar la primăria generală (şi acolo vorbim de influenţă serioasă, nu glumă!) au succes veleitarii şi clănţăii politici?

@Ramona, 9/2/2011 18:20:48
"Demersul dumneavoastar este laudabil. Dar unde este domnul Oprescu in toata povestea asta? Unde este stimatul "popor PSD" de care dansul nu se dezice? Cine nu vrea sa initieze un referendum local, de care ei "se tem" "ca dracul de tămâie"? Noi venim cu "mintea si cu inima" alaturi de dumneavoastra, dar dumneavoastra cu ce veniti... cu colegii din USL? "Vă chem, aşadar, alături de mine şi de colegul meu Piedone" Pai colegul de uniune, proaspat infiintata, Marean, unde este? Aaa... am inteles, este in aripa cealalta cu domnul Oprescu, fuge de referendum. Sambata s-a infiintat USL-ul si dupa doar 4 zile, Ponta ii si transmite lui bok, sa stea linistit, ca motiune nu se face decat priin iunie si in iunie mai amanati pana prin toamna, ca sa aveti sanse reale, asta la schimb cu linistea lor, de dimineata de la 6.00."
Răspuns: Cred că „stimatul popor PSD" este la locul său, acolo unde l-au lăsat domnii de care vorbiţi. Nu ştiu, ce-i drept, pe unde mai este primarul Oprescu, dar vă asigur că voi face toate demersurile pentru ca, în cel mai scurt timp, ceaţa şi confuzia care-l bântuiesc pe primarul general să se risipească. Să ştim şi noi dacă este partener cu bucureştenii sau cu Elena Udrea.

Si nu e de mirare. Atata timp cat aceasta atributie exclusiva a Primariei Capitalei, centralizata, a fost folosita de primarii generali, de 10 ani incoace, doar ca trambulina de imagine.

In Sectorul 1 insa, chiar fara sa imi impuna legea, am pus in aplicare cateva proiecte destinate rezolvarii cainilor comunitari.

Cer, impreuna cu Primarul Piedone, transferul problemei la noi, primarii de sector.

De ce ar vrea un om cinstit si in toate mintile sa se desfiinteze sectoarele si sa se treaca atributiile la Consiliul General?!

        Așa e democratic, așa e moral, așa e peste tot în lumea asta, în țările în care primarii sunt aleși prin vot direct de către cetățeni.

        Nu însă şi pentru 62 de pesedişti şi pedelişti, plus un purtător rătăcit de carnet de membru al PNL, care vor să impună o golănie politicianistă: primarul să fie ales într-un singur tur, recte candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi. Nu sunt două luni de când forurile cele mai înalte de conducere ale PNL au adoptat o rezoluţie neechivocă: alegerea în două tururi de scrutin nu doar a primarilor, ci şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

        De aceea, le-am cerut astăzi colegilor mei care negociază cu PSD să nu negocieze valorile şi principiile liberale, în care noi credem şi pentru care ne luptăm de 21 de ani. Mărimile liberale care negociază zilele astea cu PSD au obligaţia de a  impune respingerea unei asemenea iniţiative antidemocratice. Nimeni nu are dreptul să scoată pe tarabă încrederea alegătorilor noştri în Partidul Naţional Liberal. Valorile şi principiile nu se negociază. Se afirmă şi se impun!

        Vreau să fiu bine înţeles: ca primar în funcţie, aş avea toate motivele să tac şi să aplaud o lege care mi-ar asigura realegerea peste un an. Dar, pe lângă trecătoarea calitate de primar, mai am două calităţi care nu trec - om de onoare şi liberal. De aceea, am datoria să mă opun ticăloşiei care delegitimează primarii în faţa membrilor comunităţii. Iată argumentele mele:

•        Legea conservă primarii în funcţie şi favorizează partidele cu apucături de partid-stat. Nu întâmplător, şi-au dat mâna în acest proiect PD şi PSD, duşmani de moarte la TV, dar mereu tovarăşi de golănii antidemocratice.

•        Scade legitimitatea primarului ales. Primarul nu va mai fi, în cele mai multe cazuri, legitimat de votul majorităţii cetăţenilor care doresc să-şi exprime opţiunea. Este lesne de presupus că cei mai mulţi primari aleşi din România nu obţin 50% plus unu din numărul de voturi exprimate. Astfel, vom avea primari nişte oameni împotriva cărora s-au exprimat majoritatea oamenilor din comunităţile lor.

•        Primarul este, în prezent, instituţia publică desemnată în mod direct, în care românii au cea mai mare încredere.

•        Legitimarea primarului prin votul majorităţii cetăţenilor este temeiul democratic al descentralizării.

•        Cetăţenii României nu au altă armă la dispoziţie pentru a sancţiona ticăloşia şi incompetenţa unor politicieni, decât votul. Nu putem să-i dezarmăm complet!

•        La alegerile din anul 2012, Partidul Naţional Liberal are şansa istorică de a câştiga România urbană. Dacă vom concura într-o competiţie cu reguli care să nu favorizeze pe nimeni, ci doar competiţia, vom câştiga noi. Dacă vom concura într-o competiţie cu reguli măsluite de trişorii democraţiei, vor câştiga ei.