Blog de primar bucurestean

Ambiţia unui preşedinte: Bucureştiul liberal scris la data de 7 Martie 2010

Colegii mei mi-au făcut onoarea de a-mi lega numele de destinul  PNL București și mi-au încredințat conducerea acestei organizații. Nu fără a-mi cere niște garanții. Garanția că îi vom convinge pe bucureșteni că trasformarea Bucureștiului în Micul Paris nu a fost un accident în istorie, ci o treabă de liberali cu viziune. 


Mandatul meu de președinte al PNL București începe astăzi și se întemeiază pe o convingere: că PNL are capacitatea de a deveni în 2012 partidul numărul 1 al Capitalei, capacitatea de a da primarul general, de ce nu, de a câștiga cât mai multe mandate de primari de sector și  de consilieri generali și locali.

Pe ce mă bazez? Pe faptul că în 20 de ani de carieră publică, numărul bucureştenilor cu vederi liberale a crescut exponențial. Poate că nu este meritul nostru în întregime, dar sunt mândru că peste 50% dintre bucureştenii cu drept de vot sunt ca și mine, ca și voi, au opţiuni politice de centru-dreapta, știu să prețuiască munca și au valoarea banului muncit.  Mai mult, în proporție de 45% dintre bucureșteni, au o părere bună sau foarte bună despre Partdul Naţional Liberal.  

Astăzi, cei mai mulţi dintre bucureşteni sunt liberali. Au afaceri, au profesii liberale sau, pur şi simplu, vor să fie liberi. Liberi să  muncească mai mult, ca să câştige mai bine, pentru a trăi mai bine. Pe acești oameni trebuie să-i convingem că avem vizune, că suntem serioși și că putem fi ceea ce au fost liberalii pentru Bucureștiul interbelic. Este mai mult decât o dorință, este o ambiție de liberal cu ștate vechi, pe care am dobândit-o în timp, iar acum ea va prinde viață. 

comenteaza

Comentarii

Constantin-Valeriu Trifan (guest) a scris la 8/3/2010 16:54:16
Dragă Andrei, În primul rând, îmi exprim satisfacţia şi te felicit nu numai pentru succesul tău personal, prin alegerea ca Preşedinte al Organizaţiei Municipale Bucureşti a Partidului Naţional Liberal, ci şi pentru evoluţiile recente ale partidului căruia, cu dăruire şi efort, îi faci cinste. Ţi-am urmărit îndeaproape traseul în anii postdecembrişti şi mi se confirmă că străduinţa şi seriozitatea-ţi cunoscute pot să dea roade, atât personale cât şi pentru familia sau colectivitatea căreia îi aparţii. Scrii pe blog: “Colegii mei mi-au făcut onoarea de a-mi lega numele de destinul PNL Bucureşti şi mi-au încredinţat conducerea acestei organizaţii. Nu fără a-mi cere nişte garanţii. Garanţia că îi vom convinge pe bucureşteni că trasformarea Bucureştiului în Micul Paris nu a fost un accident în istorie, ci o treabă de liberali cu viziune”. A câştiga Bucureştiul mi se pare un obiectiv dificil dar posibil. Ai dreptate, “numărul bucureştenilor cu vederi liberale a crescut exponenţial”. Cel puţin în Sectorul 1 aceasta s-a văzut mai ales în ultimii ani de când eşti primar. Dar, aş fi prudent în a extrapola raţionamentul la nivelul Capitalei sau al întregii ţări. Aşa este! Belgia Orientului şi Micul Paris nu au fost poveşti. Ele pot şi trebuie să redevină realitate! Chiar acestea sunt lucrurile la care doresc să mă refer, inclusiv în condiţiile rezultatelor Congreselor PNL de la sfârşitul săptămânii trecute. O vorbă spune: “Fii prudent a doua zi dupa o victorie!” Este ceea ce aş sugera noilor lideri liberali, în frunte cu Dl. Preşedinte Crin Antonescu. Cu permisiunea ta, aş face o paranteză pentru a mă explica. În urmă cu câteva zile, am postat pe blogul dlui Adrian Năstase un text din care am să citez pentru că aş îndrăzni să cred că unele lucruri sunt valabile şi pentru liberali. Citez: „În ciorna de discurs pe care urma să-l ţineţi la Congresul PSD scrieţi: „Partidul nu va putea reveni la putere decât dacă va câştiga alegerile”. Fals, domnule Prim Ministru! Reformulez: „Partidul nu va putea câştiga alegerile decât dacă va reveni la putere”. Încerc să argumentez în cele ce urmează. Am citit undeva că, prin anul 1919, Ionel Brătianu, părăsind guvernul, a fost abordat de către unul dintre apropiaţi astfel: “am pierdut guvernul, domnule Brătianu, ce ne facem?”. La care acesta a răspuns: “fii liniştit, nu va dura mult: Regele are nevoie de un guvern eficient!”. Să zăbovim puţin: adică Regele nu are nevoie nici de guvern de dreapta, nici de guvern de stânga, ci de unul “eficient”? Interesant! Curând după aceea a urmat una din cele mai rodnice guvernări liberale monocolore, cea din intervalul 1922-1926. Cum a fost posibil? Simplu: pe baza articolului din Constituţia valabilă atunci, care prevedea: “Miniştrii întruniţi alcătuesc Consiliul de Miniştri, care este prezidat, cu titlul de Preşedinte al Consiliului de Miniştri, de acela care a fost însărcinat de Rege cu formarea guvernului”. Aşa se face că, la sfârşitul anului 1921, Partidul Liberal avea în Parlament cca. 7% iar în martie 1922, dupa primirea guvernării în virtutea articolului citat şi organizarea de alegeri, şi-a asigurat un Parlament de peste 70%, cu care Ionel Brătianu a putut să guverneze eficient, fără a fi fost obligat să stea cu ochii pe sondaje. Fără populism, fără demagogie, fără cheltuieli electorale inutile, în virtutea eficienţei de care aveau nevoie atât Casa Regală cât şi, implicit, România!” Ca o chestiune oarecum personală, am să-ţi spun că, în urmă cu cca. un an şi jumătate, în preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, am avut un schimb epistolar cu regretatul nostru coleg Ionel Rizescu, care avea faţă de liberali o inexplicabilă aversiune. Evident, nu a lipsit întrebarea: “ce, tu vezi vreo legatură între liberalii de azi şi cei care au făcut România modernă?” L-am rugat să încerce să deceleze un set de criterii după care liberalii “de atunci” sunt demni de toată cinstea, pe când liberalii “de azi” sunt vrednici numai de ocară. Evident, raspunsul a fost, cel mult, subţire. Atunci, am încercat eu şi i-am trimis următoarea schiţă: Poz. Criteriul Liberalii “de atunci” Liberalii “de azi” 1. Care este suportul popular, max. 15% max. 15% în intenţii reale de vot 2. Cum au ajuns la guvernare Prin Înalt Decret Regal Prin jocul negocierilor 3. Suportul parlamentar Peste 70%, prin Cca. 20%, prin “prima electorala” coaliţia cu UDMR 4. Guvernari monocolore Peste 50 de ani Niciodată 5. Guvernari de coaliţie Niciodată Cca. 5 ani 6. Cine făcea lista miniştrilor Primul ministru Şefii partidelor implicate 7. Relaţia cu şeful statului De încredere Concurenţială 8. Acuzaţii de “corupţie” Da Da 9. Sprijinul opiniei publice, al Nu Nu presei şi al intelectualilor În legătura cu sprijinul presei şi al intelectualilor, i-am dat următorul citat: “Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele Ce îşi râde d’aste vorbe îngânându-le pe ele.” L-am lăsat pe el să identifice autorul versurilor. Şi, scriam mai departe dlui Năstase: „România nu are nevoie de guvernări de stânga, sau de dreapta, ci de guvernări eficiente. Iar eficienţa nu este nici de stânga nici de dreapta. Este, pur si simplu, eficienţă. PSD are nevoie să ajungă la guvernare, atât pentru a servi eficient România cât şi pentru a da satisfacţie miilor de militanţi. În cadrul Celei De-a Doua Republici, administraţii cât de cât eficiente, aşa cum au fost Guvernele Năstase şi Tăriceanu, pot fi obţinute doar conjunctural, din întâmplare. Sunteţi în situaţia de a vă fi schimbat conducerea. Mă situez în postura de optimist incurabil şi pot să presupun că, la congres, au fost luate cele mai înţelepte şi mai eficiente decizii. Că aveţi liderul cel mai potrivit cu care veţi demara în forţă noua luptă politică. Să presupunem că la alegerile din 2010, dacă vor mai avea loc, PSD va câştiga 40% din voturi, situându-se de departe pe primul loc. Ce va face cu acest rezultat? Va putea guverna monocolor pentru a fi eficient? Desigur că nu. Va căuta aliaţi pentru o coaliţie care să aibă în Parlament peste 50%. Presupunând că o va realiza, chiar că va găsi aliaţi “compatibili ideologic”, ce va face? Se va prezenta cu această coaliţie la Palatul Cotroceni. Şi ce dacă? Pe baza “Constituţiei moderne” cu care vă lăudaţi, din pixul Preşedintelui va ieşi un guvern Boc 5, aşa cum ne arată experienţa recentă. Şi atunci, care poate fi perspectiva şi obiectivul care să motiveze atât pe militanţii partidului cât şi propriul electorat?” Similar, la recentul Congres v-aţi propus obiectivul ca, la următoarele alegeri parlamentare, să obţineti la nivelul întregii ţări un scor de 30% şi chiar peste. Cum îl veţi obţine? Având în vedere că, în opinia mea, printre puţinele instituţii care funcţionează excelent după Decembrie 1989 se află „populismul”, mă gândesc că dl. Crin Antonescu va fi obligat „să-i fure” dlui Victor Ponta tricoul cu poza lui Che Guevara. Şi, să-l şi îmbrace. Iar, dupa ce va fi obţinut procentul scontat, aceeaşi întrebare: ce dacă? Din nou coaliţii contra naturii? Din nou la Cotroceni, unde, din acelaşi pix, va ieşi acelaşi prim ministru? Din nou, din scrisoarea către dl Nastase: „Ceea ce puteţi face acum, atât în interesul propriului partid cât şi în folosul României, este, pe de o parte, să vă faceţi mea culpa pentru trecutul comunist şi fesenist şi, pe de altă parte, să preluaţi din zbor săgeata otrăvită cu “modernizarea statului” care, cu perfidie, vi s-a aruncat şi să o transformati în bumerang. Să preluaţi iniţiativa pentru a transforma înfrângerea în victorie! Aceasta poate fi o platformă pe care să vă întâlniţi cu liberalii, poate şi cu segmente responsabile care sigur există şi în alte partide. Pentru închiderea nefericitei paranteze deschise în Istoria României la 30 Decembrie 1947” Dragă Andrei, Având în vedere succesul pe care l-aţi avut în toamna trecută cu „Proiectul Johannis” care, în esenţă, punea accentul pe neutralitatea unui prim ministru neafiliat unui partid, mă gandesc dacă nu ar fi momentul să preluaţi din nou iniţiativa şi să propuneţi ţării un Şef de Stat cu adevărat situat deasupra partidelor şi neprovenit din acestea? Mai concret, să propuneţi cetăţenilor români repunerea în vigoare a Constituţiei din 1923, ca o consecinţă logică a condamnării comunismului ca regim „ilegitim şi criminal”? Cu atât mai mult cu cât, duminică seara, la o emisiune de la Realitatea TV, dl Crin Antonescu s-a declarat deschis adeptul Monarhiei Constituţionale. La 1866 liberalii au fost nevoiţi să călătorească până în Germania pentru a-l aduce de mână pe Principele Carol. Voi nu trebuie să mergeţi decât până la Palatul Elisabeta! Mărturisesc că un asemenea proiect m-ar motiva. Tocmai pentru că este unul curajos! Cu dragoste, Costel Trifan
Cristian P (guest) a scris la 8/3/2010 23:39:48
Unde a ajuns ...ANDREI CHILIMAN Il conosc personal pe Andrei Chiliman, din copilarie. Vlastar venit din famile cu iz domnesc, boieresc, intelectual, om serios, dornic de a se afirma mereu, prin forte proprii, pentru mine, si multi din fostii lui prieteni, a fost un om adevarat. A fost. Istoria lui Andrei s-a schimbat cu 180 de grade, dupa ridicarea lui ca politician liberal. Andrei a uitat cum conul Marcel Chiliman, tatal lui, a fost condamnat ca dusman al poporului la 7 ani de puscarie, si, spre dezamagirea totala a celor care l-au pretuit o data, a devenit un lingau penibil al celor de la Moscova, aceiasi care i-au distrus prin anii 50 familia. Unde-s Andrei anii liceului, anii petrecuti la facultatea de Automatica, anii petrecuti pe yacht ? ..Anii de la IPA ? Unde-i Andrei respectul pe care trebuie sa-l porti Alexandrei si memoriei distinsului Doctor Juvara ? Andrei Chiliman poate fi banuit de multe, doar de lipsa de inteligenta nu. Este exclus ca Andrei sa nu stie ca Patriciu a fost construit de Moscova cu ajutorul lui Ilici Iliescu. Asa a inceput afacerile Dinu Patriciu, asa si le-a continuat. Va mai amintiti cum guvernul PSD-ist a sters sutele de milioane de euro datorie la stat a rafinariei Midia, si cum a doua zi au fost cumparate pe nimic de Patriciu ?.. Va mai amintiti cum Patriciu a vandut afacerea tot la rusi ( kazahstnul = rusia )? Oare de ce i-au umplut rusii buzunarele lui Patriciu ? .. Ca sa aiba cu ce cumpara viata politica in Romania. La ora actuala, Patriciu controleaza 100 % PNL-ul, si 85 % PSD-ul. Suna trist, nu ? Si Andrei Chilima stie asta. Si el, si Campeanu, si Juvara, si Quintus. Mare rusine Andrei Chiliman ! Te-ai imbogatit, te crezi celebru, dar, ai pierdut complect respectul celor din jurul tau, prieteni adevarati si nu lingai gen Costel Trifan, familie, fosti colegi. Precis nu-ti pasa .. garantat Vanghelie !

Comentariul tau

(Acest articol este moderat, comentariul va aparea dupa ce va fi aprobat de autorul articolului)

Primarul va intreaba

Care este cea mai bună soluție pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân?

Voteaza arhiva sondaje
rss

Vă cer scuze...

scris la data de 6/9/2010
...dumneavoastră, locuitori ai Sectorului 1. Vămărturisesc că mă aflu într-o poziţie extrem deneplăcută, aceea de ...
continuare0 comentarii

În curând. P-ţa Amzei se redeschide!

scris la data de 26/7/2010
Piaţa Amzei va fi redată circuitului comercial la începutul lunii septembrie. Lucrările de modernizare şi reabilit...
continuare16 comentarii

5 centre de colectare a ajutoarelor pentru românii afectati de inundatii

scris la data de 6/7/2010
UPDATE:Un convoi cu ajutoare - alimente, îmbrăcăminte, materiale de construcții - colectate de Primăria Sectorului...
continuare3 comentarii

Băsescu, Udrea şi Boc vor decide când se trage o ţeavă de apă

scris la data de 29/6/2010
Controlul banilor este obsesia puterii actuale şi nu pentru a face economii, ci pentru a-i dirija prin conturile lor. Pr...
continuare14 comentarii

Clubului Bloggerilor Liberali

scris la data de 29/6/2010
Salut şi eu iniţiativa bloggerilor care trăiesc şi gândesc liberal de a ne întâlni. Eu unul m-am simţi...
continuare1 comentarii

Categorii

arata

Arhiva

arata

Despre mine

Andrei Chiliman
Bucuresti, Romania M-am nascut si am crescut in Bucuresti. Din 29 decembrie 1989 am devenit liberal. Si am ramas. Am o sotie. Plus o fata si un baiat. Si toti iubim Bucurestiul.
mai mult
ps1

Blogroll

Chiliman '08'

Cautare