Blog de primar bucurestean
La Bucureşti... scris la data de 26 Martie 2009
Mesajul meu pentru ei este: La treabă! Mai puţină politică şi mai multă atenţie la problemele concrete ale Capitalei şi ale cetăţenilor acesteia. În felul ăsta, vom putea să-i recâştigăm pe bucureşteni. Dacă vom bate apa-n piuă cu politica, riscăm să pierdem şi ceea ce avem acum.
Mesajul meu pentru dumneavoastră, bloggerii, este: Rămâne cum am stabilit! Blogul lui Chiliman va fi în continuare „blog de primar bucureştean”, şi nu „blog de politician bucureştean”. Aşa că vă voi cicăli, în continuare, cu postări edilitar-gospodăreşti, chiar dacă subiectul zilei este Congresul PNL, ori alegerea preşedintelui României.
Comentarii
As vrea sa aflu ce interese ascunse sant ,daca nu se pot darama niste garaje aflate pe un spatiu public.
vorbesc de garaje situate langa cafeneua politica a PNL din Pipera 9-11 .
Se pot amenaja mai multe lucruri de interes public.
Stiu ca in capania electorala ati promis ca se va rezolva.
si nimic...
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845644/Bucurestiul-ca-n-Evul-Mediu/
Un articol de citit!
PS: cum oare nu a aparut nimic de zona Aviatiei unde chiar ca impozitele sunt egale cu cele de Calea Victoriei fiind tot zona 0 de impozitare ???? a avut ziarista prieteni la PS1 ????
cred ca nu intelegeti fenomenul! Eu n-am nevoie de blog si nici nu am orgoliu nemasurat! Consider ca pe un blog de primar ai ocazia sa-i sesizezi primarului disfunctionalitatile din zona aflata in directa administrare! Si, evident fiind blog, poti avea pretentia ca sa primesti macar un raspuns chiar daca situatia reclamata nu se rezolva asa usor!
Mi-am dorit mult să ajung profesor şi mai ales unul bun, apreciat, respectat. Mereu mi-am făcut datoria aşa cum am putut mai bine. M-am străduit să rămân cinstit şi m-am ferit să greşesc faţă de copii. Întotdeauna m-am gândit că sunt dator să fac pentru elevii mei măcar ceea ce au făcut profesorii mei pentru mine. Nu am uitat niciodată că am fost copil şi am căutat să fiu acel profesor pe care am dorit să-l am eu atunci când eram elev.
Au trecut deja 14 ani de când sunt la catedră. Am învăţat şi educat mii de elevi. În toţi aceşti ani am fost un profesor exigent, corect, altruist. Mi-am făcut datoria cu prisosinţă. Am muncit cu multă pasiune, cu dragoste faţă de elevii mei, cu credinţa că rezultatele muncii mele se vor vedea la examenul de bacalaureat şi apoi, mai târziu, peste ani, atunci când elevii mei se vor integra în societate. Am renunţat la multe pentru a-mi împlini visul de a fi profesor, între altele şi la o posibilă carieră juridică. Nu mi-a părut rău niciodată pentru alegerea făcută. Am ştiut mereu că aceasta a fost menirea mea. Am avut chemare pentru această profesie şi i-am dat întotdeauna tot ceea ce am avut mai bun.
Ştiu că voi avea puterea să merg înainte. Sunt un luptător, nu cedez aproape niciodată şi accept cu greu o înfrângere. Dar simt că nimic nu mai este cum a fost. Parcă totul s-a schimbat, parcă sunt prea mulţi factori care mă împiedică să-mi îndeplinesc nobila datorie.
Ştiu ce trebuie să fac şi cum să fac ceea ce trebuie. Mai am multe de învăţat şi învăţ permanent. Sunt de acord că învăţământul este un serviciu public, că trebuie să dau socoteală pentru faptul că primesc bani de la buget şi că trebuie să desfăşor o muncă de calitate. Dar nu pot accepta să fiu minţit, umilit, desconsiderat la nesfârşit. Eu, profesorul nu am cerut niciodată prea mult şi m-am mulţumit cu puţin. Am învăţat să supravieţuiesc oricât mi-a fost de greu. Dar acum unii doresc să-mi ia din puţinul pe care-l am, ba mai vor să le fiu şi recunoscător pentru faptul că mă plătesc. Dacă vor neapărat, pot să-mi ia din salariul şi aşa insuficient şi pot să mă oblige să muncesc şi mai mult decât până acum. Dar nu vor putea să-mi ia niciodată bucuria şi mândria de a fi profesor. Nu vor putea niciodată să mă înveţe ce să fac, cum să fac şi nu vor putea să mă transforme într-un executant docil. Sunt profesor şi sunt doar în slujba copiilor României. Doar ei sunt cei cărora trebuie să mă închin, doar lor le sunt dator.
Era mult mai comod sa trimiteti jandarmii si consilierii sa de-a piept cu oamenii nemultumiti de conducerea dumneavoastra.
Semneaza o "prea-fericita" locuitoare a cartierului Straulesti.
important e sa apara ideile. sa lasam orgoliile.
sau, dl. Marius... sa va faceti propriul blog.
Locuiesc in cartierul Pajura, aflat sub pastorirea dv, in sectorul 1.
Cu doi ani (si ceva maruntis) in urma, spatiile verzi au fost incercuite cu garduri de fier, vopsite in verde-de-china.
Momentul crucial al instalarii noilor garduri era in concordanta cu toate pregatirile de pudrare a obrazului Capitalei, in vederea intrarii noastre in UE.
In viltoarea momentului nici nu mai conta ca aceste garduri inlocuiau niste garduri gri, montate la inceputul noului mileniu, prin care evoluam cu gratie.
Ideea principala si dezideratul momentului era ca vechile garduri, in posacul lor cenusiu-deschis, racile ale unui trecut neunional, sa fie date jos pe motiv de incongruenta cu standardele inalte, cerute de Uniunea Europeana.
Asadar, inca o data (daca e nevoie), ne-am rupt de trecutul putred si am inaintat, pioniereste, spre viitor.
Acum, in anul de gratie 2009, vechile garduri verde-inchis au fost smulse de bratele vinjoase si inimile pline de tarie ale muncitorilor (ADP sector 1?) care sterg urmele gardurilor unionale, inlocuindu-le cu noi garduri, din metal frumos-lucitor, nichelate ca niste ornamente auto si dese precum plasa de sirma ce inconjura pina mai an Parcul Bordei.
In calitatea mea de platitor de taxe locale, va rog frumos sa imi lamuriti urmatoarele chestiuni:
1) ce greutate au pe metrul liniar vechile racile ale trecutului integrationist (a se citi gardul verde inchis, instalat inainte de Integrare si demontat acum, dupa doi ani si trei luni)
2) ce lungime de gard se preconizeaza sa aiba intreaga afacere?
3) cit costa noile garduri?
4) cine ia banii de la fier vechi (gardul de doi ani si trei luni va ajunge, banuiesc, la fiare vechi; in cazul in care nu am intuit corect destinatia sa, corectati-ma va rog)
5) cum s-au facut achizitiile noilor garduri?
6) cine incaseaza comisioanele in urma noilor achizitii?
7) daca francezii au avut "Drôle de guerre", noi avem, se pare, "Drôle de crise". Era prioritar sa se schimbe, TAMAN ACUM, garduletul acela?
8) Cit au costat, in total, aceste operatiuni (gardul de dinainte de integrare - pe ml + montare noiembrie/decembrie 2006 + demontare martie 2009 + gard nou lucios si des + operatiuni de montare.
9) In conditiile in care unul dintre refrenele campaniei electorale de anul trecut era legat de schimbarea bordurilor, obicei traditional al bucurestenilor, ce puteti spune despre traditia schimbarii gardurilor metalice in Cartierul Pajura?
Acest mail a fost expediat si la urmatoarea adresa: comunicare@primariasector1.ro
Cu stima,
Bogdan Iorga
Inteleg ca e asa cum spui deoarece ai si tu blog! Dar un minim de bun simt atunci cand postezi ceva nou ar trebui sa conduca la a afisa mai intai ceea ce era in coada de asteptare de ore bune! e doar o parere! stapanul e stapan si pe blogil lui oricum!!
@marius
In legatura cu ora de postare: Dnul Chiliman nu poate remedia nimic. Platforma pe care se afla blogul nu permite varianta dorita de tine.
PS: Mi-ar place de asemenea sa raspundeti si la postarea in care am incercat sa inlatur acuzatiile Dvs!
PS: sper sa nu va derobati datorita noilor responsabilitati politice de sarcinile administrative avute in calitatea in care ati fost ales de noi in S1!
Primarul va intreaba
Sarbatori cu bine!
scris la data de 22/12/2011Restul e tacere
scris la data de 25/10/2011Intalnire cu prietenii care reprezinta liberalismul in online
scris la data de 23/9/2011PNL Bucuresti sustine candidatura lui Sorin Oprescu la Primaria Capitalei
scris la data de 19/9/2011Cainele, cel mai bun agent electoral al omului (politic)?!
scris la data de 14/6/2011Categorii
arataArhiva
arataDespre mine
Andrei Chiliman
Blogroll
Adina Vălean, europarlamentar PNL
Cătălin Tolontan, Gazeta Sporturilor
Daniel Mălăelea, profesor Sectorul 1
Dragoş Bucurenci, România Verde
Ioan T. Morar, Academia Caţavencu şi Cotidianul
Iulian Comanescu. Media lui Comănescu.
Organizatia Cadrelor Didactice PNL Sector4
Primăria Municipiului Bucureşti
Ramona Mănescu, europarlamentar PNL
Renate Weber, europarlamentar PNL
Salvaţi Parcul Sportiv Ştrandul Tineretului, GDS




